STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI – Varianta Schematică

PROIECTE POLITICE

Proiecte de unire și independență ale Principatelor Române (1772)

Context internațional
- Războaiele ruso-austro-turce → Moldova și Țara Românească transformate în câmpuri de bătălie
- Principatele: istovite de condițiile grele → caută soluția unirii
Inițiative politice
- 1772: în cadrul congreselor de pace ruso-otomane
  - Focșani și București
- Delegațiile boierești solicită:
  - Independența Principatelor sub garanția colectivă a Austriei, Rusiei și Prusiei
  - Unirea celor două țări românești
Memoriul boierilor (24 iulie 1772)
- Propune:
  - Unificarea Moldovei și Țării Românești sub conducerea „unui prinț bun”
  - Tutela Imperiului Habsburgic și a Imperiului Rus
- Revendicări principale:
  - Reafirmarea libertăților și drepturilor tradiționale
  - Reinstaurarea domniilor pământene
  - Restabilirea unei „stări de neatârnare”

Supplex Libellus Valachorum (1791)

Context politic în Transilvania
- Inițiative cu dimensiune națională
- Pionier: episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein
  - Memorii către Dieta de la Cluj și monarhul habsburgic
  - Solicitări: recunoașterea drepturilor românilor, reprezentare în Dietă
Documentul Supplex Libellus Valachorum
- Redactat: 1791
- Înaintat Consiliului de Stat din Viena de Ignațiu Darabant
Revendicări principale
- Eliminarea denumirii de „tolerati”
- Reintegrarea românilor ca națiune de drept
- Egalitate de tratament pentru clerul român (greco-catolic/ortodox) față de cel al națiunilor privilegiate
- Reprezentare proporțională în Dietă
Argumentație
- Considerente istorice
- Realități demografice
- Susținerea identității națiunii române

„Cererile norodului românesc” – 1821

Context
- Document cu valențe constituționale
- Redactat de Tudor Vladimirescu – 17 ianuarie 1821
- În cadrul Revoluției de la 1821
Obiectiv central
- Înlăturarea ingerinței puterilor străine în afacerile interne
- Reforme structurale pentru reducerea abuzurilor
Conținut (peste 30 de puncte)
- Restrângerea numărului boierilor greci din Divan la 4
- Impozite pentru toate categoriile (eliminarea scutirilor)
- Eliminarea vămilor interne → garantarea libertății comerțului
- Formarea unei armate naționale
- Alegerea dregătorilor pe baza meritelor individuale
- Abolirea practicii de cumpărare a funcțiilor
Caracteristici
- Program moderant, nu radical
- Similar cu unele revendicări boierești
- Motive:
  - atragerea sprijinului unui spectru social larg
  - evitarea unei intervenții militare otomane

Proclamația de la Islaz – 9 iunie 1848

Context politic
- Domnitor: Gheorghe Bibescu (din 1842)
- Regim autoritar: evitarea Adunării Obștești, guvernare prin decrete
- Sprijin diplomatic: Imperiul Rus și Imperiul Otoman
- Opoziție: boierimea liberală
Pregătirea revoluției
- Societatea secretă „Frăția” → constituie Comitet revoluționar (mai 1848)
- Plan: mobilizarea țăranilor și populației urbane din mai multe localități
- Revoluția reușește în două centre:
  - Islaz (9 iunie 1848)
  - București (11 iunie 1848)
Declanșarea la Islaz
- Amplă adunare populară
- Prezentarea Proclamației de la Islaz (21 puncte)
- Autor: Ion Heliade Rădulescu
Principalele revendicări
- Desființarea privilegiilor
- Constituirea unei adunări reprezentative alese din toate stările sociale
- Alegerea domnului pe 5 ani, dintre toate categoriile sociale
- Drepturi și libertăți cetățenești garantate
- Desființarea clăcii + împroprietărirea țăranilor (cu despăgubire)
- Emanciparea romilor
- Libertatea credinței religioase
- Responsabilitatea miniștrilor
- Libertatea presei
- Formarea gărzii naționale

„Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” – 1848

Context
- După înfrângerea revoluției pașoptiste din Moldova
- Revoluționari moldoveni → refugiați în Transilvania și Bucovina
- Continuă activitatea politică în exil
- Participare la Adunarea de la Blaj → consolidarea ideii de unitate națională
Elaborarea programului
- Redactat la Brașov
- Autori: revoluționari moldoveni exilați în Transilvania
- Scop: pregătirea unei noi mișcări pentru răsturnarea guvernului din Moldova
Revendicări principale
- Împroprietărirea țăranilor fără despăgubire
- Desființarea privilegiilor boierești
- Organizarea instituțiilor pe principii: libertate, egalitate, fraternitate
- Unirea Moldovei și Valahiei într-un stat independent
Caracter
- Program cu caracter radical
- Exprimă obiectivele maxime ale revoluției române

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN

Convenția de la Paris – 1858

Context
- „Chestiunea românească” → problemă de interes european
- Dezbătută de marile puteri garante: Franța, Anglia, Prusia, Sardinia, Austria, Rusia, Imperiul Otoman
- Înlocuiește protectoratul rusesc
Dispoziții principale
- Recunoașterea dreptului la unire
- Fiecare Principat:
  - Domn propriu (obligatoriu pământean, nu străin)
  - Guvern separat
- Principatele Unite: drept de autoadministrare, fără intervenția Imperiului Otoman
- Convenția = rol de constituție (drepturi cetățenești + atribuții ale conducătorilor)
Instituții comune
- Comisia Centrală – la Focșani → elaborează legi de interes comun
- Înalta Curte de Justiție și Casație – tot la Focșani
Guvernarea provizorie
- Până la alegerea domnitorilor: conducere prin comisii de 3 caimacami
- Misiune principală: supravegherea alegerii noilor adunări elective

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza – 1859

Context politic
- Moldova: campanie electorală → adunare favorabilă unirii
- Țara Românească: adunare dominată de conservatori, dar divizați
Alegeri în Moldova
- 5 ianuarie 1859: Cuza ales domn cu unanimitatea voturilor
Inițiativa unirii
- Propunerea ca același domn să fie ales și în Țara Românească → transmisă de delegația Moldovei
Alegeri în Țara Românească
- Conservatorii nu găsesc un candidat propriu
- Acceptă susținerea partidei naționale
- 24 ianuarie 1859: Cuza ales domn și al Țării Românești
Semnificație
- „Dubla alegere” = unirea de facto a celor două Principate
- 24 ianuarie 1859 → temelia statului național român modern

Reforma agrară – 1864

Context
- După revoluțiile pașoptiste → necesitatea schimbării raporturilor economice și sociale
- Ideile din Proclamația de la 1848 → aplicare practică în 1864
- Conducător: Alexandru Ioan Cuza
Legea rurală – 14 august 1864
- Clăcașii primesc drept de proprietate deplină asupra pământului lucrat
- Suprafața acordată: proporțional cu posibilitățile de cultivare
- Limită: max. 2/3 din moșia boierului
Consecințe imediate
- Desființarea șerbiei
- Libertatea de circulație a țăranului
- Pământul putea fi moștenit
- Redistribuire: 1.810.311 ha către 463.554 familii de țărani
Consecințe pe termen lung
- Fragmentarea continuă a loturilor prin moștenire
- Reducerea eficienței exploatării agricole

Codul Civil – 1865

Context
- Necesitatea unei legislații moderne pentru noul stat român
- Abrogarea vechilor norme regulamentare
- Elaborarea codurilor de procedură civilă și penală
Adoptare
- Promulgat de Alexandru Ioan Cuza
- Inspirat din Codul Napoleonic francez
- Aplicabil pe întreg teritoriul României
Conținut și domenii reglementate
- Proprietate
- Contracte
- Familie
- Drept succesoral
Principii și efecte
- Egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii
- Garantarea dreptului de proprietate
- Stabilirea principiilor moderne ale dreptului civil
- Înlocuiește legislația anterioară de inspirație bizantină
- Pas esențial în consolidarea statului de drept
- A rămas în vigoare, cu modificări, peste un secol

Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris – 1864

Context
- Conflict între puterea executivă (domn și guvern) și puterea legislativă
- Lovitură de stat: 2 mai 1864
Plebiscit
- Zilele: 10/22 mai și 14/26 mai
- Aprobat: nou act constituțional + nouă lege electorală
Caracteristici principale
- Menține principiul separației puterilor
- Modificări legislative: crearea unui al doilea corp legislativ – Senatul (Corp Ponderator)
- Sistem bicameral → Adunarea + Senatul
Rolul domnitorului
- Deține inițiativa legislativă exclusivă
- Legile elaborate de Contul de Stat
- Exercitarea puterii legislative repartizată între domn, Adunarea electivă și Senat
Efecte
- Consolidarea rolului domnitorului în procesul decizional
- Integrarea a două camere în cadrul legislativului modernizat

Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia – 1 decembrie 1918

Context
- Românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș hotărăsc unirea cu Regatul României
- Fond: destrămarea Imperiului Austro-Ungar
Participanți
- Peste 1.200 de delegați aleși democratic
- Însoțiți de mai mult de 100.000 de persoane din întreaga Transilvanie
Rezoluție și principii
- Proclama unirea „pe vecie” cu România
- Principii moderne:
  - Egalitate între naționalități
  - Libertate confesională
  - Drepturi democratice
  - Reformă agrară
  - Conducerea administrației publice de către localnici
Organizare și conducere
- Coordonatoare: Consiliul Național Român Central
- Organ provizoriu după adunare: Marele Sfat Național → administrația regiunii până la integrarea completă