Separarea puterilor în stat – Constituția din 1923
1. Puterea legislativă
- Instituții: Parlament (Adunarea Deputaților + Senatul) și Regele
- Componență:
- Adunarea Deputaților → aleși prin vot universal
- Senatul → aleși + membri de drept (foști parlamentari, foști miniștri, generali, mitropoliți, episcopi)
- Atribuții Parlament:
- elaborează și votează legi
- adoptă bugetul
- Atribuții Rege:
- sancționează și promulgă legi
- veto absolut
- propune proiecte legislative
2. Puterea executivă
- Instituții: Guvernul și Regele
- Guvern:
- aplică legile
- elaborează proiecte legislative
- miniștrii răspund în fața Parlamentului
- Rege:
- numește și revocă miniștri
- numește funcționari publici
- dizolvă Parlamentul
- comandă armata
- bate monedă
3. Puterea judecătorească
- Instituții: Curți și tribunale
- Instanță supremă: Curtea de Justiție și Casație
Pluralism politic în România interbelică
1. Partide de centru
- Partidul Național Liberal (PNL)
- Partidul Poporului
2. Partide de centru-stânga
- Partidul Țărănesc
- Partidul Național-Țărănesc (PNȚ) – rezultat din fuziunea:
- Partidul Țărănesc
- Partidul Național din Transilvania (condus de Iuliu Maniu)
3. Partide de stânga
- Partidul Socialist
- Partidul Social-Democrat
4. Partide de extremă-stânga
- Partidul Comunist din România (PCdR)
5. Partide de extremă-dreapta
- Legiunea Arhanghelul Mihail (Garda de Fier)
- program naționalist și antisemit
6. Partide ale minorităților naționale
- Partidul Maghiar
- Partidul German
- Partidul Evreiesc
Implicarea României în Liga Națiunilor (după 1919)
1. Statut
- Membru fondator al Societății Națiunilor (Liga Națiunilor)
2. Obiective urmărite
- Susținerea garanțiilor mutuale între state
- Propuneri pentru:
- dezarmare
- securitate colectivă
- Apărarea status quo-ului stabilit prin Tratatul de la Versailles
- în special, menținerea câștigurilor teritoriale ale Marii Uniri
3. Reprezentant semnificativ
- Nicolae Titulescu
- a apărat interesele României pe plan internațional
- Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor (1930–1931)
Separarea puterilor în stat – Marea Britanie
1. Forma de guvernământ
- Monarhie constituțională ereditară
- Principiu: separația și colaborarea puterilor
- Domnia legii = stabilită de Parlament
2. Rolul monarhului
- Domnește asupra:
- Regatului Unit
- statelor Commonwealth-ului
- Putere simbolică / formală
3. Puterea executivă
- Exercitată de Cabinetul „Maiestății Sale”
- Conducător: Prim-ministrul (liderul partidului câștigător la alegeri)
- Condiție: membrii Cabinetului și Prim-ministrul trebuie să fie parlamentari
- Pierderea încrederii Parlamentului → demisia Prim-ministrului
4. Puterea legislativă
- Parlament bicameral:
- Camera Lorzilor
- Camera Comunelor
Cultul personalității în URSS stalinistă
1. Rol și funcție
- Esențial pentru conducerea autoritară
- Stalin prezentat ca „om al poporului”, diferit de politica cotidiană
- Apariții publice controlate + imagine construită propagandistic
2. Legitimitate prin Lenin
- Propaganda a subliniat legătura cu Lenin
- Ștersă obscuritatea începuturilor sale
- Înalțat ca lider indispensabil al revoluției
3. Mijloace propagandistice
- Portrete publice, statui, apariții publice oficiale
- Imaginea = omniprezentă
- Asociat cu realizările URSS
4. În contextul celui de-al Doilea Război Mondial
- Imaginea lui Stalin = centrală pentru mobilizarea populației
- Portretizat ca figura-cheie a victoriei sovietice
- A eclipsat alți lideri militari → pentru a evita rivalii
- Mitul infailibilității consolidat
- Contribuțiile sale = exagerate în istoriile oficiale