Istorie Bac

ROMÂNIA POSTBELICĂ – STALINISM, NAȚIONAL-COMUNISM, CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE – Varianta Schematică

PERIOADA STALINISTĂ

Falsificarea alegerilor parlamentare – 19 noiembrie 1946

  1. Context
    • România postbelică → Partidul Comunist dorește consolidarea puterii
    • Crearea Blocului Partidelor Democrate (B.P.D.): Partidul Comunist + partide mici + Partidul Social Democrat
  2. Campania electorală
    • Propaganda extrem de agresivă, finanțată de stat
    • Materiale: broșuri, foi volante, afișe, caricaturi
    • Mesaj: B.P.D. va obține 80% din voturi
  3. Atmosfera scrutinului
    • Violență și intimidare sistematică
    • Agresarea opoziției și blocarea participării la întruniri
    • Presiuni asupra alegătorilor
    • Unele secții închise înainte de termen
  4. Frauda electorală
    • Introducerea de buletine false
    • Procesele verbale completate în alb de președinții mituiți
    • Rezultat manipulat și consolidat de mită și fraudă

Înscenarea de la Tămădău – 1947

  1. Context
    • Membrii Partidului Național Țărănesc (P.N.Ț.) încearcă să părăsească România pentru a informa Occidentul despre situația internă
  2. Evenimentul
    • Arestați în comuna Tămădău, în timp ce se pregăteau să se îmbarce într-un avion particular
    • Acuzați de spionaj
  3. Consecințe pentru P.N.Ț.
    • Conducerea partidului arestată
    • P.N.Ț. interzis
    • Liderii Iuliu Maniu și Ion Mihalache condamnați la închisoare pe viață
  4. Consecințe pentru alte partide
    • Partidul Național Liberal (P.N.L.) s-a autodizolvat
  5. Eveniment politic major
    • 30 decembrie 1947 → Regele Mihai forțat să abdice
    • România proclamată republică

Naționalizarea – 1948

  1. Context
    • România sub regimul comunist
    • Adoptarea Legii privind naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, bancare, de transport și asigurări
  2. Măsuri principale
    • Confiscarea proprietăților private → transformate în bunuri ale poporului
    • Naționalizarea industriilor: petrolieră, siderurgică, minieră
    • Aproximativ 80% din celelalte întreprinderi
  3. Efecte
    • Tranziție către economie centralizată și planificată
    • Model inspirat de sistemul sovietic comunist

Înființarea Securității – 1948

  1. Context
    • România sub regimul comunist
    • Sprijin sovietic pentru înființarea poliției secrete
  2. Rol și obiective
    • Menținerea controlului prin reprimare și teroare
    • Eliminarea opoziției și consolidarea puterii Partidului Muncitoresc Român
  3. Metode și instrumente
    • Vasta rețea de informatori → supravegherea populației
    • Tortură și intimidare fizică și psihologică
    • Muncă forțată și izolare a deținuților politici
    • Asasinat pentru eliminarea disidenței
  4. Efecte
    • Control absolut asupra societății
    • Manipularea percepției publice
    • Înăbușirea tuturor formelor de opoziție

Colectivizarea – 1949–1962

  1. Context
    • România sub regimul comunist
    • Proces de preluare a pământului țăranilor de către stat
  2. Etape și metode
    • Inițial: propagandă agresivă → activiști de partid prezentau avantajele muncii colective
    • Ulterior: șantaj, tortură și deportare pentru cei care refuzau
  3. Organizare
    • Pământul integrat în Cooperative Agricole de Producție (C.A.P.-uri)
    • Lucrătorii agricoli angajați ai statului → primeau cotă parte din produse
    • Treptat, mecanizare și creșterea eficienței exploatării agricole
  4. Efecte
    • În 1962, aproximativ 90% din suprafața agricolă trecuse în proprietatea statului
    • Cea mai mare rată de colectivizare din țările est-europene postbelice

Industrializarea forțată – 1948–1965

  1. Context
    • Conducerea Partidului Comunist: Gheorghe Gheorghiu-Dej
    • Transformarea României într-o țară preponderent industrială
  2. Etape și metode
    • Planurile cincinale (1951) → industrializare rapidă și forțată
    • Producția necorelată cu cerințele pieței → orientată spre recorduri impuse de partid
  3. Consecințe economice și sociale
    • Creșterea ponderii industriei: 46,6% în 1950 → 57,3% în 1967 (peste agricultură)
    • Migrarea masivă a populației rurale către orașe
    • Angajarea în fabrici și industrie grea
  4. Caracteristici ale politicii
    • Accent pe industrie grea
    • Industrializare forțată și planificată central
    • Impact social: transformări demografice și urbanizare accelerată

PERIOADA NAȚIONAL-COMUNISTĂ

Intervenția în viața privată a cetățeanului – Decretul 770 (1966)

  1. Context
    • Regimul comunist sub Nicolae Ceaușescu
    • Ideologia partidului promovează familia muncitorească numeroasă
    • Divorțul legal, dar privit cu reticență
  2. Măsuri principale
    • Decretul 770 (1966) → interzicea avorturile, permis doar în cazuri excepționale
    • Aplicare strictă prin intermediul Securității
    • Creșterea populației → 23 milioane locuitori în 1989
  3. Intervenții în viața privată
    • Supraveghere prin ascultarea convorbirilor telefonice și citirea corespondenței
    • Controlul accesului la alimente de bază (cartele alimentare)
    • Restricții asupra călătoriilor în străinătate
  4. Efecte
    • Control autoritar asupra vieții personale și familiale
    • Economia dezechilibrată → dificultăți în procurarea produselor de bază
    • Spațiul privat invadat și supus supravegherii constante

Tezele din Iulie – 1971

  1. Context
    • Nicolae Ceaușescu inspirat de vizitele în China și Coreea de Nord
    • Consolidarea controlului partidului asupra societății
    • Reideologizarea tuturor domeniilor
  2. Măsuri principale
    • Intensificarea educației politice a tineretului
    • Ideologizarea învățământului
    • Control strict al mijloacelor de informare în masă
    • Orientarea culturii și artei conform valorilor socialiste și patriotismului național
  3. Efecte
    • Intensificarea cenzurii
    • Marginalizarea intelectualilor critici
    • Climat de conformism ideologic similar cu perioada stalinistă
    • Întreruperea scurtei perioade de liberalizare culturală din anii ’60

Crearea și intensificarea cultului de personalitate – Nicolae și Elena Ceaușescu

  1. Context și inspirație
    • Perioada: 1965–1989
    • Inspirat de regimurile totalitare asiatice, în special Kim Il-sung (Coreea de Nord)
    • Scop: consolidarea puterii totale și transformarea societății după imaginea liderului
  2. Elemente principale ale cultului
    • Propagandă intensă și omniprezentă: mass-media prezentându-l ca geniu marxist-leninist
    • Imagine publică idealizată: „Epoca de Aur”, termeni precum vizionar, demiurg, arhitect al națiunii
    • Elena Ceaușescu prezentată ca simbol al națiunii alături de Nicolae
    • Control total asupra mass-media și eliminarea criticilor
  3. Metode vizuale și culturale
    • Pictoriale și filme idealizate, fără imperfecțiuni
    • Fotografii atent regizate, adesea semi-profil, pentru a reflecta putere și înțelepciune
    • Mass-media și cultura vizuală serveau propagandei și consolidării autorității absolute
  4. Efecte asupra societății
    • Omniprezența imaginii liderului în viața cotidiană
    • Conformism ideologic și social, reducerea spațiului de exprimare critică
    • Transformarea societății într-un model al „viziunii lui Ceaușescu”

Utilizarea Securității pentru reprimarea opoziției politice – România comunistă

  1. Context și funcție
    • Înființată: 1948, cu sprijin sovietic
    • Rol principal: menținerea controlului prin represiune sistematică și teroare
    • Domenii de acțiune:
      • Supraveghere extinsă a populației
      • Intimidare, tortură și eliminarea disidenței
  2. Rețea de supraveghere
    • Până în anii 1980: 11.000 ofițeri + ~500.000 informatori
    • Infiltrare în universități, spitale, biserici, cercuri artistice
    • Interceptări telefonice, percheziții abuzive, monitorizare constantă
    • Raport informatori/cetățeni: 1 la 43
    • Crearea unui climat de paranoia, descurajarea opoziției
  3. Metode de control și represiune
    • Recrutarea colaboratorilor din sectoare-cheie: clerici, profesori, medici
    • Trădarea colegilor și alimentarea rețelei represive
    • Tortură fizică și psihologică
    • Umiliri publice și dispariții forțate ale disidenților
    • Muncă forțată și izolarea prelungită a deținuților politici
  4. Efecte asupra societății
    • Control total asupra populației
    • Eliminarea rapidă a opoziției
    • Consolidarea puterii absolute a Partidului Comunist și a lui Nicolae Ceaușescu

Industrializare forțată prin investiții în industrie grea – Perioada național-comunistă (1965-1989)

  1. Context și obiective
    • Lider: Nicolae Ceaușescu
    • Continuarea politicii de industrializare forțată începută în perioada stalinistă
    • Accent pe dezvoltarea industriei grele și a industriei de mașini
  2. Sectoare principale dezvoltate
    • Industria siderurgică: Combinatele de la Reșița și Galați
    • Industria petrolieră: extinderea capacităților de rafinare la Ploiești
    • Industria chimică
    • Industria constructoare de mașini:
      • Dacia Pitești (1966) – colaborare cu Renault
      • Oltcit Craiova (1976) – colaborare cu Citroën
  3. Efecte economice
    • Creștere rapidă a producției industriale
    • În anii ’70, România înregistra unul dintre cele mai mari ritmuri de creștere economică din Europa
    • Migrarea populației rurale către orașe, pentru a fi angajată în noile fabrici

PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ

Pluralismul politic al democrației românești postdecembriste

  1. Restabilirea pluripartidismului (1990)
    • La 31 decembrie 1989, FSN, condus de Ion Iliescu, emite un decret-lege pentru revenirea la pluripartidism
  2. Principalele partide rezultate din FSN
    • FSN → PD (Partidul Democrat)
      • Lideri: Petre Roman (până în 2001), Traian Băsescu (până la alegerea ca președinte în 2004)
    • FDSN → PDSR → PSD
      • 2001: fuziune cu PSDR → Partidul Social Democrat (PSD)
  3. Reînființarea partidelor istorice
    • Partidul Național Țărănesc (PNȚ)
      • Reînființat de Corneliu Coposu (fost secretar al lui Iuliu Maniu, deținut politic în perioada comunistă)
      • După 1995: devine PNȚCD (Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat) pentru a adera la Partidul Popular European
    • Partidul Național Liberal (PNL)
      • Reînființat de Radu Câmpeanu, fost lider al tineretului liberal interbelic, deținut politic și exilat în Franța
  4. Orientări politice
    • PNȚCD: centru-dreapta, valori creștine
    • PNL: continuarea tradiției liberale interbelice
    • PSD: orientare social-democrată

Separarea puterilor în stat prin Constituția din 1991

  1. Context și adoptare
    • După revenirea la pluripartidism (1989), constituția comunistă a fost înlocuită
    • Adoptată în 1991 pentru a garanta drepturile cetățenești și a permite dezvoltarea unui regim democratic
  2. Puterea legislativă
    • Exercitată de Parlament: Camera Deputaților + Senat
    • Mandat: 4 ani
    • Atribuții principale:
      • Adoptarea legilor
      • Adoptarea bugetului
      • Inițiativa legislativă: membri ai Parlamentului, Guvernul, cetățeni
  3. Puterea executivă
    • Reprezentată de Guvern și Președintele României
    Guvern
    • Rol: aplicarea legilor
    • Prim-ministrul: propus de președinte, în consultare cu partidul/partidele majoritare
    • Lista miniștrilor: aprobată de Parlament
    • Răspunde politic în fața Parlamentului (poate fi demis prin vot de neîncredere)
    Președintele României
    • Alegere: vot universal, mandat 4 ani (extins la 5 ani după revizuirea din 2003)
    • Maximum două mandate consecutive
    • Rol principal: medierea relațiilor dintre puterile statului
    • Atribuții:
      • Desemnarea prim-ministrului
      • Promulgarea legilor
      • Dizolvarea Parlamentului în anumite condiții
      • Conducerea armatei ca comandant suprem
      • Încheierea tratatelor internaționale (cu aprobarea Parlamentului)
      • Emiterea de decrete