Constituția din 1866
1. Context
- Carol I, din familia Hohenzollern-Sigmaringen, devine domn (1866)
- Devine Alteță Regală (1878) și apoi Rege (1881)
- Constituție liberală, inspirată din model belgian
2. Puterea legislativă
- Instituții: Parlament bicameral + Rege
- Adunarea Deputaților
- Senatul (membri aleși prin vot cenzitar + membri de drept: foști parlamentari, foști miniștri, generali, mitropoliți, episcopi)
- Atribuții:
- Elaborarea și votarea legilor
- Adoptarea bugetului
- Regele: sancționează, promulgă, poate refuza legi (veto), propune proiecte legislative
3. Puterea executivă
- Instituții: Guvern + Rege
- Guvern:
- Aplică legile
- Elaborează proiecte legislative
- Miniștrii răspund Parlamentului
- Regele:
- Numește și revocă miniștri
- Desemnează funcționari publici
- Dizolvă Parlamentul
- Comandă armata
- Bate monedă
4. Puterea judecătorească
- Instituții: Curți și tribunale
- Instanță supremă: Curtea de Justiție și Casație
Constituția din 1923
1. Puterea legislativă
- Instituții: Parlament (Adunarea Deputaților + Senatul) și Regele
- Componență:
- Adunarea Deputaților → aleși prin vot universal
- Senatul → aleși + membri de drept (foști parlamentari, foști miniștri, generali, mitropoliți, episcopi)
- Atribuții Parlament:
- elaborează și votează legi
- adoptă bugetul
- Atribuții Rege:
- sancționează și promulgă legi
- veto absolut
- propune proiecte legislative
2. Puterea executivă
- Instituții: Guvernul și Regele
- Guvern:
- aplică legile
- elaborează proiecte legislative
- miniștrii răspund în fața Parlamentului
- Rege:
- numește și revocă miniștri
- numește funcționari publici
- dizolvă Parlamentul
- comandă armata
- bate monedă
3. Puterea judecătorească
- Instituții: Curți și tribunale
- Instanță supremă: Curtea de Justiție și Casație
Constituția din 1938
1. Context și formă de guvernământ
- Februarie 1938: Regele Carol al II-lea instaurează monarhie autoritară
- Puterea executivă și legislativă concentrată în mâinile regelui
- Parlamentul: lipsit de rol real
- Separarea puterilor: eliminată
- Puterea judecătorească: exercitată în numele regelui
2. Partide și viața politică
- Partidele politice: interzise și dizolvate prin decret-lege (martie 1938)
- Frontul Renașterii Naționale: înființat în decembrie 1938 → ulterior Partidul Națiunii (1940)
- Carol al II-lea schimbă atitudinea față de legionari
- 1938: Corneliu Zelea Codreanu arestat și asasinat
3. Drepturi electorale
- Vârsta minimă de vot: 30 ani
- Dreptul de vot doar pentru persoanele știutoare de carte
- Pentru prima dată: drept de vot extins și femeilor
Constituția din 1948
1. Context și regim
- 13 aprilie 1948: prima constituție comunistă a României
- Instaurarea regimului totalitar, de inspirație sovietică
- Statul proclamă: „Republica Populară Română” = stat al oamenilor muncii
2. Structura puterii
- Partidul Muncitoresc Român: deține efectiv puterea
- Marea Adunare Națională: organ suprem formal, dar obedient partidului unic
- Sistem centralizat, eliminând structura democratică anterioară
3. Economie și proprietate
- Trecere la economia planificată
- Naționalizare a principalelor mijloace de producție
- Suprimarea marii proprietăți private
- Pregătește terenul pentru naționalizări și colectivizări agresive
4. Drepturi fundamentale
- Proclamă drepturi: libertatea cuvântului, libertatea întrunirilor
- Practic, drepturile sunt restrânse „în interesul clasei muncitoare”
- Valoare reală = practic nulă
5. Justiție și control
- Justiția: subordonată politic
- Procuratura: instrument de control ideologic și represiv
Constituția din 1952
1. Context și influență
- Adoptată în 1952, sub influența directă a U.R.S.S.
- Nu schimbă fundamental organizarea politică, dar încalcă independența statului
- Capitol introductiv: recunoașterea ajutorului U.R.S.S. pentru eliberarea de ocupația germană
- Politica externă: prietenie cu U.R.S.S., suveranitatea statului redusă
2. Structura puterii
- Aceleași instituții ca Constituția din 1948
- Introduce voalat principiul partidului unic
- Partidul Muncitoresc Român:
- Coordonarea tuturor organizațiilor existente
- Conduce structurile muncitorești și organele/instituțiile statului
3. Drepturi și libertăți
- Egalitate formală în drepturi, indiferent de naționalitate sau rasă
- Drepturile și libertățile cetățenești prevăzute cu restricții mai mari decât în 1948
Constituția din 1965
1. Context și regim
- 1965: Nicolae Ceaușescu devine lider al Partidului Comunist
- Declară independența României față de U.R.S.S.
- Modifică constituția pentru a reflecta progresul spre o societate egalitară și socialistă
- Introduce principiul partidului unic: Partidul Comunist Român = forța politică conducătoare
2. Economie și proprietate
- Economia socialistă, bazată pe proprietatea de stat și cooperatistă
- Toate bogățiile aparțin statului
- Proprietatea personală recunoscută, dar limitată la:
- Locuință
- Construcții anexe și teren aferent
- Animale de producție
- Inventar agricol minor
3. Libertăți și control
- Libertăți cetățenești restrânse:
- Exprimare, presă, întruniri, mitinguri, demonstrații
- Permise doar dacă nu contravin ordinii socialiste și intereselor muncitorilor
- Statul și partidul controlează și sprijină toate organizațiile existente
Constituția din 1991
1. Context și regim
- Revenire la pluripartidism după 1989
- Înlocuiește constituția comunistă
- Garantează drepturile cetățenești
- Permite dezvoltarea unui regim democratic
2. Puterea legislativă
- Parlament: Camera Deputaților + Senat
- Mandat: 4 ani (după 2003: 5 ani)
- Atribuții:
- Adoptarea legilor și a bugetului
- Inițiativa legislativă: membri ai Parlamentului, Guvern, cetățeni
3. Puterea executivă
- Guvern:
- Aplică legile
- Prim-ministrul propus de președinte, consultând partidele majoritare
- Lista miniștrilor aprobată de Parlament
- Răspunde politic Parlamentului (poate fi demis prin vot de neîncredere)
- Președinte:
- Mandat: ales prin vot universal, 4 ani (după 2003: 5 ani)
- Max. 2 mandate consecutive
- Rol principal: mediază relațiile dintre puteri
- Atribuții: desemnarea prim-ministrului, promulgarea legilor, dizolvarea Parlamentului (în anumite condiții), conducerea armatei, conferirea decorațiilor, acordarea grațierilor, încheierea tratatelor internaționale supuse aprobării Parlamentului, emiterea de decrete