Categorie: Sinteze

  • ROMÂNIA ÎN PERIOADA “RĂZBOIULUI RECE”

    Implicarea Romaniei in reprimarea Revolutiei anticomuniste din Ungaria (1956)  La început, România comunistă a colaborat strâns cu Uniunea Sovietică și cu Pactul de la Varșovia. Un exemplu clar îl reprezintă sprijinul ferm acordat de Gheorghe Gheorghiu-Dej intervenției militare sovietice împotriva Revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956, menită să înlăture liderul reformist Imre Nagy. Această susținere…

  • ROMÂNIA ȘI CONCERTUL EUROPEAN, DE LA “CRIZA ORIENTALĂ” LA MARILE ALIANȚE ALE SECOLULUI XX

    Dimitrie Cantemir în relațiile internaționale  Numit domn al Moldovei de către sultan într-o perioadă în care Imperiul Otoman avea nevoie de un conducător loial, din cauza expansiunii Rusești, Dimitrie Cantemir a început să caute înțelegeri secrete cu puteri străine, în scopul de a se elibera de influența otomană. Astfel, la 14 aprilie 1711, el a…

  • SPAȚIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ȘI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂȚII

    Bătălia de la Posada (1330) În anul 1324, Basarab I se afla încă sub suzeranitatea regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Cu toate acestea, în 1325, domnitorul român a extins controlul asupra Severinului, un gest care a tensionat considerabil relațiile cu Regatul Ungar. Situația s-a agravat în 1327, atunci când Basarab a refuzat să mai…

  • ROMÂNIA POSTBELICĂ – STALINISM, NAȚIONAL-COMUNISM, CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE

    PERIOADA STALINISTĂ Îndepărtarea opoziției politice – Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946  La 19 noiembrie 1946 au avut loc alegeri parlamentare în România, organizate sub umbrela unei simulări a democrației. Partidul Comunist, dorind să își consolideze puterea, a creat o alianță cu mai multe partide mici aflate în orbita sa și cu Partidul Social Democrat, formând…

  • STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI

    PROIECTE POLITICE Memoriul de la Focșani Războaiele ruso-austro-turce specifice fenomenului Crizei Orientale transformau adesea teritoriile Moldovei și a Țării Românești în câmpuri de bătălie ale acestor conflicte. În acest context, istovite de aceste condiții, principatele române, încă din anul 1772, identifică calea salvatoare drept unirea celor două țări românești. În contextul favorabil al congreselor de…

  • AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE

    Moldova și Țara Românească Autoritatea puternică a instituției centrale a “Domniei” în cadrul statelor extracarpatice în a doua jumătate a secolului XIV  Domnia constituia centrul puterii politice în Țara Românească și Moldova. Conducătorul purta titlul de domn, ca stăpân al țării, și cel de mare voievod, ca lider suprem al armatei. Instituția domniei reprezenta principala…

  • CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA

    Constituția din 1866 (Separația puterilor în stat)  În 1866, Carol I, prinț din familia nobiliară germană Hohenzollern-Sigmaringen, a fost adus în România ca domn și confirmat prin votul poporului. Inițial, titulatura sa era de domn; în 1878 a devenit Alteță Regală, iar din 1881 a purtat titlul de rege. În același an, Adunarea Legislativă a…

  • SECOLUL XX – DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM – IDEOLOGII ȘI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA

    Separația puterilor în stat prin Constituția din 1923  Adoptarea Constituției din 1923 marchează un moment important în istoria constituțională și statală a României, consolidând proiectul național de creare a statului unitar român. Această constituție, simbol al României Întregite, a integrat tradițiile constituționale și democratice existente, având ca reper direct Constituția din 1866. Puterea legislativă era…