Istorie Bac

AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE – Varianta Schematică

Moldova și Țara Românească

Autoritatea “Domniei” în cadrul statelor extracarpatice în a doua jumătate a secolului XIV 

1. Caracter general

  • Centru al puterii politice în Țara Românească și Moldova
  • Conducătorul:
    • Domn → stăpân al țării
    • Mare voievod → lider suprem al armatei
  • Origine considerată divină

2. Atribuții ale domnului

  • Politice – conducerea statului
  • Militare – organizarea și conducerea armatei
  • Administrative – organizarea aparatului de stat
  • Legislative – emiterea de acte normative
  • Judiciare – instanța supremă de judecată
  • Financiare – controlul resurselor țării

3. Exemplu: Mircea cel Bătrân

  • Consolidarea autorității domniei
  • Reprezentat pe fresca de la Mănăstirea Cozia (însemne imperiale)
  • Realizări:
    • Extinderea teritoriului Țării Românești
    • Negocieri cu Sigismund de Luxemburg
    • Implicare în succesiunea Imperiului Otoman
  • Indică ambiția de a construi o structură statală puternică, legitimă prin autoritate divină

Biserica – Instituție Centrală înființată în secolul XIV

1. Organizarea bisericească

  • Model bizantin, adaptat la realitățile locale
  • Secolul XIII: arhiepiscopat la Vicina → evoluat în mitropolie

2. Înființarea Mitropoliei Țării Românești (1359)

  • Subordonată Patriarhiei de la Constantinopol
  • Conducere: mitropoliți numiți de Bizanț

3. Rolul pentru domnie

  • Consolidarea autorității politice și religioase a domnitorului
  • Domnitorul = monarh cu prerogative civile și religioase (asemănător împăraților bizantini)

4. Legătura dintre domnie și biserică

  • Mitropolitul → membru important al sfatului domnesc
  • În caz de vacanță a tronului → mitropolitul conduce provizoriu statul → asigură continuitatea și stabilitatea

Instaurarea regimului fanariot și efectele asupra Domniei

  1. Context istoric
    • Secolul XVIII: instaurarea regimului turco-fanariot
      • Moldova: 1711
      • Țara Românească: 1716
    • Domnia pământeană este practic desființată
  2. Numirea domnilor
    • Numire directă de către Poarta Otomană
    • Proveniență: greci din cartierul Fanar
    • Fără acordul țării
  3. Caracteristici ale domniilor fanariote
    • Durata: scurtă, 2–3 ani
    • Statut: domnii ca funcționari ai Imperiului Otoman
    • Obligații financiare:
      • Plată pentru ocuparea tronului
      • Plată pentru confirmarea/prelungirea domniei
      • Prelungirea domniei: sursă majoră de venit pentru Poartă (>50% din veniturile Țărilor Române)
  4. Efecte asupra instituției centrale a statului
    • Funcție principală: fiscală → creștere excesivă a impozitelor
    • Generalizarea venalității:
      • Vânzarea dregătoriilor (adesea prin licitație)
      • Dregătoria = înnobilare → acces în boierime
      • Ascensiune socială pentru cei cu capital, dar fără origine boierească

Transilvania

Înființarea Voievodatului Transilvaniei (secolul XII)

  1. Context istoric
    • Regatul Ungariei: întemeiat prin încoronarea lui Ștefan I, anul 1000
    • Creștinarea ungurilor în rit catolic
    • Secolul XI: cucerirea organizată a Transilvaniei
      • Structurarea teritoriului în comitate
      • Implementarea instituțiilor occidentale: principatul, episcopii catolice
  2. Perioada inițială
    • Demnitar laic menționat: Mercurius – principe al Transilvaniei
  3. Constituirea voievodatului românesc (1176)
    • Revenirea la tradiția locală
    • Autonomie în cadrul Regatului Ungar
    • Numirea voievodului: de către rege
      • Primul documentat: Leustachius (1176)
  4. Prerogativele voievodului
    • Intern: militare, administrative, judiciare
    • Extern: sub autoritatea Coroanei Ungariei

Dieta Transilvăneană ca Instituție Centrală

  1. Context istoric
    • 1437: răscoală a țăranilor în regiunile centrale ale Transilvaniei
    • Inițial: țăranii obțin victorii împotriva trupelor voievodului
    • Nobilimea solicită ajutorul secuilor și sașilor → rebeliunea este înăbușită
  2. Formarea instituției Dietei
    • 1437: convenția celor Trei Națiuni (maghiari, sași, secui)
      • Colaborare împotriva amenințărilor interne (țărani) și externe (turci)
    • Organizarea Dietei: după 1438, conform principiului Unio Trium Nationum
      • Reprezentanții nobililor maghiari, sași și secui
  3. Impact religios și social
    • Impunerea religiei recepte: romano-catolică, luterană, calvină, unitariană
    • Marginalizarea românilor ortodocși din viața politică
    • Nobilii români catolici/protestanți → treptat asimilați de maghiari/germani
  4. Atribuțiile Dietei
    • Alegerea și încoronarea regelui
    • Legiferarea împreună cu suveranul
    • Alegerea palatinului, păstrătorului coroanei, membrilor scaunului suprem de judecată și consiliului regal

Principatul autonom al Transilvaniei sub suzeranitate otomană

  1. Context istoric
    • 1526: înfrângerea Regatului Ungar la Mohacs în fața Imperiului Otoman
    • 1541: instituirea pașalâcului de la Buda → schimbare în structura de putere din Transilvania
  2. Autoritatea principelui
    • Exercitarea puterii cu ajutorul colaboratorilor → consiliul (consilium)
    • Componența consiliului: stabilită la 12 membri în secolul XVI
  3. Dieta țării
    • Organ reprezentativ: >150 membri
    • Discută și soluționează probleme interne și externe
    • Convocare: inițial de două ori pe an, apoi o dată pe an sau ori de câte ori era necesar
    • Decizii adoptate prin vot: reprezentant al fiecărei „națiuni” și religii oficiale exprimă voința grupului
  4. Locul de desfășurare
    • Orașul în care se afla curtea principelui
    • Asigură legătura între autoritatea centrală și reprezentanții comunităților