Moldova și Țara Românească
Autoritatea “Domniei” în cadrul statelor extracarpatice în a doua jumătate a secolului XIV
1. Caracter general
- Centru al puterii politice în Țara Românească și Moldova
- Conducătorul:
- Domn → stăpân al țării
- Mare voievod → lider suprem al armatei
- Origine considerată divină
2. Atribuții ale domnului
- Politice – conducerea statului
- Militare – organizarea și conducerea armatei
- Administrative – organizarea aparatului de stat
- Legislative – emiterea de acte normative
- Judiciare – instanța supremă de judecată
- Financiare – controlul resurselor țării
3. Exemplu: Mircea cel Bătrân
- Consolidarea autorității domniei
- Reprezentat pe fresca de la Mănăstirea Cozia (însemne imperiale)
- Realizări:
- Extinderea teritoriului Țării Românești
- Negocieri cu Sigismund de Luxemburg
- Implicare în succesiunea Imperiului Otoman
- Indică ambiția de a construi o structură statală puternică, legitimă prin autoritate divină
Biserica – Instituție Centrală înființată în secolul XIV
1. Organizarea bisericească
- Model bizantin, adaptat la realitățile locale
- Secolul XIII: arhiepiscopat la Vicina → evoluat în mitropolie
2. Înființarea Mitropoliei Țării Românești (1359)
- Subordonată Patriarhiei de la Constantinopol
- Conducere: mitropoliți numiți de Bizanț
3. Rolul pentru domnie
- Consolidarea autorității politice și religioase a domnitorului
- Domnitorul = monarh cu prerogative civile și religioase (asemănător împăraților bizantini)
4. Legătura dintre domnie și biserică
- Mitropolitul → membru important al sfatului domnesc
- În caz de vacanță a tronului → mitropolitul conduce provizoriu statul → asigură continuitatea și stabilitatea
Instaurarea regimului fanariot și efectele asupra Domniei
- Context istoric
- Secolul XVIII: instaurarea regimului turco-fanariot
- Moldova: 1711
- Țara Românească: 1716
- Domnia pământeană este practic desființată
- Secolul XVIII: instaurarea regimului turco-fanariot
- Numirea domnilor
- Numire directă de către Poarta Otomană
- Proveniență: greci din cartierul Fanar
- Fără acordul țării
- Caracteristici ale domniilor fanariote
- Durata: scurtă, 2–3 ani
- Statut: domnii ca funcționari ai Imperiului Otoman
- Obligații financiare:
- Plată pentru ocuparea tronului
- Plată pentru confirmarea/prelungirea domniei
- Prelungirea domniei: sursă majoră de venit pentru Poartă (>50% din veniturile Țărilor Române)
- Efecte asupra instituției centrale a statului
- Funcție principală: fiscală → creștere excesivă a impozitelor
- Generalizarea venalității:
- Vânzarea dregătoriilor (adesea prin licitație)
- Dregătoria = înnobilare → acces în boierime
- Ascensiune socială pentru cei cu capital, dar fără origine boierească
Transilvania
Înființarea Voievodatului Transilvaniei (secolul XII)
- Context istoric
- Regatul Ungariei: întemeiat prin încoronarea lui Ștefan I, anul 1000
- Creștinarea ungurilor în rit catolic
- Secolul XI: cucerirea organizată a Transilvaniei
- Structurarea teritoriului în comitate
- Implementarea instituțiilor occidentale: principatul, episcopii catolice
- Perioada inițială
- Demnitar laic menționat: Mercurius – principe al Transilvaniei
- Constituirea voievodatului românesc (1176)
- Revenirea la tradiția locală
- Autonomie în cadrul Regatului Ungar
- Numirea voievodului: de către rege
- Primul documentat: Leustachius (1176)
- Prerogativele voievodului
- Intern: militare, administrative, judiciare
- Extern: sub autoritatea Coroanei Ungariei
Dieta Transilvăneană ca Instituție Centrală
- Context istoric
- 1437: răscoală a țăranilor în regiunile centrale ale Transilvaniei
- Inițial: țăranii obțin victorii împotriva trupelor voievodului
- Nobilimea solicită ajutorul secuilor și sașilor → rebeliunea este înăbușită
- Formarea instituției Dietei
- 1437: convenția celor Trei Națiuni (maghiari, sași, secui)
- Colaborare împotriva amenințărilor interne (țărani) și externe (turci)
- Organizarea Dietei: după 1438, conform principiului Unio Trium Nationum
- Reprezentanții nobililor maghiari, sași și secui
- 1437: convenția celor Trei Națiuni (maghiari, sași, secui)
- Impact religios și social
- Impunerea religiei recepte: romano-catolică, luterană, calvină, unitariană
- Marginalizarea românilor ortodocși din viața politică
- Nobilii români catolici/protestanți → treptat asimilați de maghiari/germani
- Atribuțiile Dietei
- Alegerea și încoronarea regelui
- Legiferarea împreună cu suveranul
- Alegerea palatinului, păstrătorului coroanei, membrilor scaunului suprem de judecată și consiliului regal
Principatul autonom al Transilvaniei sub suzeranitate otomană
- Context istoric
- 1526: înfrângerea Regatului Ungar la Mohacs în fața Imperiului Otoman
- 1541: instituirea pașalâcului de la Buda → schimbare în structura de putere din Transilvania
- Autoritatea principelui
- Exercitarea puterii cu ajutorul colaboratorilor → consiliul (consilium)
- Componența consiliului: stabilită la 12 membri în secolul XVI
- Dieta țării
- Organ reprezentativ: >150 membri
- Discută și soluționează probleme interne și externe
- Convocare: inițial de două ori pe an, apoi o dată pe an sau ori de câte ori era necesar
- Decizii adoptate prin vot: reprezentant al fiecărei „națiuni” și religii oficiale exprimă voința grupului
- Locul de desfășurare
- Orașul în care se afla curtea principelui
- Asigură legătura între autoritatea centrală și reprezentanții comunităților