Autor: Toma A.
-
ROMÂNIA ÎN PERIOADA “RĂZBOIULUI RECE” – Varianta Schematică
România și Revoluția anticomunistă din Ungaria (1956) Declarația din Aprilie (1964) – Schematizare pentru memorare 1. Context 2. Acțiunea României 3. Consecințe România comunistă – mediator în conflictele Israel–state arabe 1. Context 2. Poziția României 3. Implicare ca mediator Opoziția României comuniste față de doctrina Brejnev (Primăvara de la Praga, 1968) 1. Context 2. Intervenția…
-
ROMÂNIA ȘI CONCERTUL EUROPEAN, DE LA “CRIZA ORIENTALĂ” LA MARILE ALIANȚE ALE SECOLULUI XX – Varianta Schematică
Dimitrie Cantemir și politica externă a Moldovei Criza Orientală și Războiul de Independență (1877-1878) 1. Context și declanșare 2. Proclamarea independenței 3. Războiul de Independență (1877) 4. Relații internaționale și tratative 5. Consecințe Neutralitatea României în Primul Război Mondial (1914-1916) 1. Stabilirea politicii de neutralitate 2. Opțiuni analizate 3. Schimbări după 10 octombrie 1914 Convenția…
-
SPAȚIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ȘI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂȚII – Varianta Schematică
Bătălia de la Posada (1330) Consolidarea statului Țării Românești în domnia lui Nicolae Alexandru (1352-1364) Întemeierea Moldovei (1347–1365) Consolidarea statului moldovean în domnia lui Lațcu (1365–1373) Politica antiotomană a lui Mircea cel Bătrân și asigurarea sa prin sisteme de alianțe Campaniile antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara (1442–1444) Politica antiotomană a lui Vlad Țepeș (1456–1462)…
-
ROMÂNIA POSTBELICĂ – STALINISM, NAȚIONAL-COMUNISM, CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE – Varianta Schematică
PERIOADA STALINISTĂ Falsificarea alegerilor parlamentare – 19 noiembrie 1946 Înscenarea de la Tămădău – 1947 Naționalizarea – 1948 Înființarea Securității – 1948 Colectivizarea – 1949–1962 Industrializarea forțată – 1948–1965 PERIOADA NAȚIONAL-COMUNISTĂ Intervenția în viața privată a cetățeanului – Decretul 770 (1966) Tezele din Iulie – 1971 Crearea și intensificarea cultului de personalitate – Nicolae și…
-
STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI – Varianta Schematică
PROIECTE POLITICE Proiecte de unire și independență ale Principatelor Române (1772) Supplex Libellus Valachorum (1791) „Cererile norodului românesc” – 1821 Proclamația de la Islaz – 9 iunie 1848 „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” – 1848 CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN Convenția de la Paris – 1858 Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza – 1859 Reforma…
-
AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE – Varianta Schematică
Moldova și Țara Românească Autoritatea “Domniei” în cadrul statelor extracarpatice în a doua jumătate a secolului XIV 1. Caracter general 2. Atribuții ale domnului 3. Exemplu: Mircea cel Bătrân Biserica – Instituție Centrală înființată în secolul XIV 1. Organizarea bisericească 2. Înființarea Mitropoliei Țării Românești (1359) 3. Rolul pentru domnie 4. Legătura dintre domnie și…
-
CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA – Varianta Schematică
Constituția din 1866 1. Context 2. Puterea legislativă 3. Puterea executivă 4. Puterea judecătorească Constituția din 1923 1. Puterea legislativă 2. Puterea executivă 3. Puterea judecătorească Constituția din 1938 1. Context și formă de guvernământ 2. Partide și viața politică 3. Drepturi electorale Constituția din 1948 1. Context și regim 2. Structura puterii 3. Economie…
-
ROMÂNIA ÎN PERIOADA “RĂZBOIULUI RECE”
Implicarea Romaniei in reprimarea Revolutiei anticomuniste din Ungaria (1956) La început, România comunistă a colaborat strâns cu Uniunea Sovietică și cu Pactul de la Varșovia. Un exemplu clar îl reprezintă sprijinul ferm acordat de Gheorghe Gheorghiu-Dej intervenției militare sovietice împotriva Revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956, menită să înlăture liderul reformist Imre Nagy. Această susținere…
-
ROMÂNIA ȘI CONCERTUL EUROPEAN, DE LA “CRIZA ORIENTALĂ” LA MARILE ALIANȚE ALE SECOLULUI XX
Dimitrie Cantemir în relațiile internaționale Numit domn al Moldovei de către sultan într-o perioadă în care Imperiul Otoman avea nevoie de un conducător loial, din cauza expansiunii Rusești, Dimitrie Cantemir a început să caute înțelegeri secrete cu puteri străine, în scopul de a se elibera de influența otomană. Astfel, la 14 aprilie 1711, el a…
-
SPAȚIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ȘI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂȚII
Bătălia de la Posada (1330) În anul 1324, Basarab I se afla încă sub suzeranitatea regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Cu toate acestea, în 1325, domnitorul român a extins controlul asupra Severinului, un gest care a tensionat considerabil relațiile cu Regatul Ungar. Situația s-a agravat în 1327, atunci când Basarab a refuzat să mai…
-
ROMÂNIA POSTBELICĂ – STALINISM, NAȚIONAL-COMUNISM, CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE
PERIOADA STALINISTĂ Îndepărtarea opoziției politice – Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 La 19 noiembrie 1946 au avut loc alegeri parlamentare în România, organizate sub umbrela unei simulări a democrației. Partidul Comunist, dorind să își consolideze puterea, a creat o alianță cu mai multe partide mici aflate în orbita sa și cu Partidul Social Democrat, formând…
-
STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
PROIECTE POLITICE Memoriul de la Focșani Războaiele ruso-austro-turce specifice fenomenului Crizei Orientale transformau adesea teritoriile Moldovei și a Țării Românești în câmpuri de bătălie ale acestor conflicte. În acest context, istovite de aceste condiții, principatele române, încă din anul 1772, identifică calea salvatoare drept unirea celor două țări românești. În contextul favorabil al congreselor de…
-
AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE
Moldova și Țara Românească Autoritatea puternică a instituției centrale a “Domniei” în cadrul statelor extracarpatice în a doua jumătate a secolului XIV Domnia constituia centrul puterii politice în Țara Românească și Moldova. Conducătorul purta titlul de domn, ca stăpân al țării, și cel de mare voievod, ca lider suprem al armatei. Instituția domniei reprezenta principala…
-
CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA
Constituția din 1866 (Separația puterilor în stat) În 1866, Carol I, prinț din familia nobiliară germană Hohenzollern-Sigmaringen, a fost adus în România ca domn și confirmat prin votul poporului. Inițial, titulatura sa era de domn; în 1878 a devenit Alteță Regală, iar din 1881 a purtat titlul de rege. În același an, Adunarea Legislativă a…
-
SECOLUL XX – DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM – IDEOLOGII ȘI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA
Separația puterilor în stat prin Constituția din 1923 Adoptarea Constituției din 1923 marchează un moment important în istoria constituțională și statală a României, consolidând proiectul național de creare a statului unitar român. Această constituție, simbol al României Întregite, a integrat tradițiile constituționale și democratice existente, având ca reper direct Constituția din 1866. Puterea legislativă era…
-
SECOLUL XX – DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM – IDEOLOGII ȘI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA – Varianta Schematică
Separarea puterilor în stat – Constituția din 1923 1. Puterea legislativă 2. Puterea executivă 3. Puterea judecătorească Pluralism politic în România interbelică 1. Partide de centru 2. Partide de centru-stânga 3. Partide de stânga 4. Partide de extremă-stânga 5. Partide de extremă-dreapta 6. Partide ale minorităților naționale Implicarea României în Liga Națiunilor (după 1919) 1.…